O noapte ciudata de nebunie,
Curata si profunda, e vis.
Nu mai exista speranta furata.
E ireal si totusi cred in ea,
Ma inec, caci asta aleg.
E mare, vis,e abis,
Si totusi ea incepe acum.
De ce, sau cum?
Intrebari inutile...
Traiesc, nu gandesc ce simt.
Alunec in evadare si imi place.
Caci e extaz si frica,
Dar mintea e sub vraja,
Iar eu aleg iluzia perfecta a nebuniei,
Caci compromisurile nu mai exista.
Nu e decenta, nu e moralitate,
Exista doar o evadare in povestea mea!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
aviz amatorilor! Nu scriu poezii si nici nu incerc sa va dau motive sa le cititi...asa ca nu va obositi sa imi cereti explicatii....gen...de ce nu are rima...sau alte tampenii....scriu ca asa am chef...scriu pentru piticii de pe creier nu pentru voi....deci NU CITITI ACEST BLOG!