Prinsa in trecut, se impiedica de viitor....-13-

Inchid ochii, prefer sa ma intorc in vis...nu am curaj, aleg sa ma intorc la tine in vis...
Am facut acest lucru de mult prea multe ori, de ce nu as face si acum la fel.
Intoarce-te in somn, intoarce-te cand dorm, intoarce-te dragul meu, arata-mi ca exista si exceptii. Te rog contrazice-mi principiile, arata-mi ca ma insel, demonstreaza-mi ca nu e aceeasi poveste in care doar unul dintre personaje se schimba, darama acest ciclu, nu vreau sfarsitul cu care m-am obisnuit, intoarce-te...
Intra din nou in viata mea, ajuta-ma sa fiu din nou vulnerabila. Sparge-mi zidurile de gheata si spune-mi ca m-am inselat. Invata-ma cum e sa simti din nou, sopteste-mi ca esti langa mine.

Pacat, dar cred ca iti cer imposibilul, nu m-ai insist, ti-am dat timp sa alegi, dar cred ca am asteptat suficient.
Acum e timpul sa trec mai departe, sa strang cioburile pe care le-ai lasat atunci cand ai ales sa renunti, nu are sens sa lupt.
Nu iti pasa, ai sters amintirile cu un burete, ai renuntat la noi pentru un viciu.
As fi vrut sa nu tin la tine,sa am puterea sa te ranesc, atunci as fi vrut sa am curajul si forta sa iti arat cat de indiferent mi-ai fost.Dar nu am reusit atunci, acum sunt dispusa sa cred ca pot, caci ai reusit sa omori si cele mai mici urme de umanitate. Tie trebuie sa iti multumesc pentru ceea ce am devenit, m-ai transformat din om in fiara.
Nu pot distruge sentimentele pe care le-ai ucis deja, acum oricum nu imi mai pasa, nu are sens sa simt ceva. Ai reusit sa faci ce ti-ai dorit, ai devenit un nimeni pentru mine, un ins ce nu prezinta interes.
Pastreaza-ti cuvintele si tine-ti respiratia cand treci pe langa mine, nu am nevoie de factori poluatori in jurul meu.
Acum e randul meu sa iti dau mat, caci in sfarsit ucenicul si-a depasit discipolul, acum sunt mult mai buna decar tine,caci am puterea sa te arunc la gunoi, si sincer pot sa si zambesc cand vad cat esti de jalnic.

Prinsa in trecut, se impiedica de viitor....-12-

Au fost o vreme impreuna....si aveau atatea zeci de vise...
Ti-as spune povestea lor, dar cred ca stii sa citesti printre randuri, asa ca te las pe tine sa imi zici cum a fost dupa ce vei termina de citit.
A fost o gluma la inceput, un pariu pentru a vedea cine pe cine uimeste, o provocare pur si simplu. Am spus bine, a fost, pentru ca au aparut cateva "condimente" pe drum.
Pronosticuri ce anuntau ca dintr-o ploaie de vara se va ajunge la un tsunami. Curiozitate idioata, am intrat in joc din cauza ta, apoi cand ma asteptam mai putin a aparut si o atractie ce a facut jocul mai incitant.
Am crezut insa ca am suficient sange rece pentru a ramane imuna armelor tale de seductie, asta a fost greseala fatala.
Sunt foc, asa ca ar trebui sa stiu ca intuitia mea nu da gres. Din nefericire nu am avut dreptate sau mi-am semnat sentinta de bunavoie.
Am incetat sa imi ascult ratiunea si m-am aruncat din avion fara parasuta crezand ca tu vei fi jos sa ma prinzi.
Dar nu a fost asa, nu exista basme si vise in realitate.
Nici regrete nu exista, stiam in ce ma bag, insa nu am vrut sa vad cum se va termina, desi partea aceasta o cunosteam, doar ca am preferat sa o ignor.
Daca as avea sansa sa o iau de la capat as face aceeasi alegere , pentru ca tu m-ai ajutat sa ma maturizez.
Am cunoscut imposibilul langa tine si a fost interesant, acum imi ramai tu in clipele inghetate. Am fost doar eu si tu, o data doar noi cu lumea la picioare, a fost placut, dragul meu, un joc trait la cote maxime.

Prinsa in trecut, se impiedica de viitor....-11-

Give a bit of hmm to me and I give a bit of hmm to you...
Interesanta abordare as zice, insa nu iti da frau liber imaginatiei, eu ma refer doar la ciocolata, mai exact la bomboane de ciocolata umplute cu whisky, acum parca ai zice si tu mhhh....
Off, acum ar fi perfecte cateva bucatele de ciocolata, pacat ca ele nu pot sa te inlocuiasca. Asa ca singurul lucru care imi ramane este sa ma ascund in rutina si sa imi caut un cufar unde sa inchid acolo ploaia, marea, soarele, tot ce imi aduce aminte de tine.
Am ajuns in stadiul in care nu stiu daca sa zambesc pentru ce am avut, sau sa plang pentru ce am pierdut.
Alaturi de tine m-am redescoperit, am fost altfel, am invatat sa privesc totul in alt mod, sa gandesc din alt unghi, a fost placut sa stiu ca pot sa fiu o femeie puternica si fara complexe iar asta e doar meritul tau.
Dar a venit timpul sa pun punct si sa ma concentrez doar asupra viitorului din punct de vedere profesional, caci pun pauza pe viata personala si play pe cariera, raspunsul meu a devenit Nu pentru sagetile trimise de Cupidon.
Probabil vei spune ca incerc sa evit sa cad in capcana unei escapade. Nu e adevarat, stii ca nu voi recunoaste ca ai putea avea dreptate, asa ca apelam la replica "alte prioritati".
Am nevoie de o transformare radicala, am nevoie de un tel, o provocare pe care conform teoriei rationalitatii nu o pot accepta. Iar in acest moment o sa imi spui ca am luat-o razna in adevaratul sens al cuvantului, sincer sper sa fie asa caci am nevoie de stimuli care sa ma ajute sa schimb ceva in viata mea. Nu am nici cea mai mica idee despre ce imi doresc, dar nu stiu de ce cred ca tu ai putea sa imi dai raspunsul.
Pentru ca tu stii, dragul meu....viata e o scena iar eu vreau sa am rolul principal. Deci lasa-ma sa provoc cateva "daune" in jungla caci am chef de joaca.

Prinsa in trecut, se impiedica de viitor....-10-

Inconstienta sau sa fie doar o criza a indiferentei?
Prea multe intrebari puse in mintea mea la ora asta, prea multe sentimente care nu isi au sens, prea multe compromisuri pentru cateva clipe de fericire, jocul acesta a durat mult prea mult timp. Nu mai sunt un simplu pion, imi doresc sa imi ramai indiferent caci poate asa voi fi eu cea care pleaca in timp ce tu incerci sa ma opresti. Pacat insa, nu am forta necesara, nu are sens sa imi repet ca nu imi pasa, ca tot ce s-a intamplat a fost un simplu joc. A fost alegerea mea nu te pot contrazice, eu am decis sa fac compromisuri ca sa te pot avea langa mine.
Dar a cam sosit timpul sa pun punct vietii mele personale, sa o inchid cu cateva cuvinte intr-un jurnal si sa arunc cheia in mare.
A incetat de mult timp sa fie doar un joc amuzant in care ne distram incercand sa ne mintim ca suntem impreuna si in acelasi timp sa demonstram intregii lumi ca suntem doar amici.
Stiu ca este deprimant sa fiu singura, dar incerc sa ma regasesc prin ochii mei, vreau sa am incredere in ceea ce devin. Nu vreau sa am nevoie de privirea ta ca sa realizez ca sunt o tipa ce crede in ea si este stapana in orice situatie, vreau sa fiu sigura pe mine fara sa am nevoie de incurajarea ta, nu vreau sa mai depind de ochii tai.
Deci ma retrag dragul meu din jocul acesta, caci nu te vreau pentru cateva ore, te vreau alaturi de mine o eternitate si inca doua in plus. Dar stiu ca nu te pot avea, asa ca imi adun fortele sa inchei acest capitol inainte de a ajunge sa tin la tine mai mult decat imi este permis.
Te-am avut langa mine si a fost frumos, placut chiar, am petrecut momente minunate, dar nu traiesc un basm, realitatea nu coincide cu sfarsitul din basme. Ea imi reaminteste ca nu suntem impreuna, nu are sens sa ma mint singura, cred ca e momentul sa inchei acest joc definitiv.
Sah mat dragul meu...e timpul sa punem punct si sa iti zic ADIO!

Prinsa in trecut, se impiedica de viitor....-9-

Daca tii la cineva da-i drumul, lasa-l sa plece daca il iubesti asa de puternic precum sustii.
In momentele in care devii vulnerabila incat simti ca fara el nu poti sa traiesti, incheie relatia, pentru ca ce ai tu nu e relatie, e pur si simplu dependenta , nu dragoste.
Lasa-l sa aleaga, sa descopere ca are suficienta libertate si atunci cand este cu tine. Nu il ineca cu mesaje, nu il suna. Daca tii la el nu ii arata asta prin mesaje siropoase in care repeti la nesfarsit cat de mult iti este dor de el, desi ultima oara cand ati vorbit a fost cu 5 minute in urma.
Nu il sufoca pentru ca nu vrei sa ajunga sa evite sa raspunda cand il suni, sau si mai rau sa iti respinga apelul din start.
Vrei sa il suni?....OPRESTE-TE! In secunda aceasta lasa telefonul din mana si alege un film, o sa iti treaca treptat dorinta de a vorbi cu el.
Analizeaza putin situatia, chiar daca vei vorbi cu el de n ori pe zi, o sa ajungeti intr-un final sa purtati aceeasi conversatie,iar diagnosticul final va fi sfarsitul relatiei.
Simptomele acestei maladii: telefoane date non-stop, mesaje pline de sentimentalisme penibile,acestea fiind unele dintre cele mai grave. Acum o sa imi zici ca ma insel, insa imi vei da dreptate cand iti vei citi mesajele dupa ce el va decide sa puna punct relatiei.
Acum serios el cauta o iubita , nu un catelus dependent de el. Vrea o prietena nu o fata obsedata de el, asa ca atunci cand vrei sa fii cu el pentru ca ai ajuns la concluzia ca el este tipul perfect (desi sincer mi se pare o tampenie),ramai indiferenta.
Nu il suna sa ii spui ca iti place.....bla, bla, bla, sau ca alaturi de el ai avut o zi perfecta, NU, in nici un caz. Nu raspunde cu cele mai penibile dulcegarii atunci cand te suna, poti sa il atragi si prin inteligenta si maturitatea ta, nu doar prin modul in care te pisicesti.
Ramai rece si arata-i pentru 20 de secunde ca poti sa si iubesti, dar incearca sa nu cazi in extrema cealalta.
Petrece mai mult timp cu el facand dintr-o simpla rutina un joc palpitant. Arata-i ca iti place sa petreci cu el majoritatea timpului, dar ca nu va fi sfarsitul lumii, daca relatia se va incheia.
Ramai tu in cele mai perfecte si groaznice momente, nu trebuie sa ii demonstrezi nimic, in nici un caz nu trebuie sa te schimbi pentru el si nu incerca sa il schimbi nici pe el.
El nu te vrea "materna plangacioasa" te place asa cum esti, te-a ales ,pentru ca esti tipa care l-a scos din minti.
Nu trebuie sa fii iubita perfecta, e chiar indicat sa arati ca esti un om simplu cu defecte care stie sa iubeasca.
Lasa-l sa aleaga, sa piarda noptile cu amicii lui, sa dispara cateva zile fara nici un semn, ofera-i aceeasi libertate pe care o avea cand nu te cunostea.
Barbatii nu trebuie intelesi, nu are sens sa ne complicam viata incercand sporturi extreme, desi uneori este mai simplu sa faci bungee jumping decat sa intelegi ce vrea un tip.
Nu iti construi viata in jurul lui, da-i o sansa sa iti arate cat de mult te vrea langa el.
Femeie da-i drumul!
Nu e papagal sa il tii in colivie, se va intoarce daca doreste, sau nu, lasa-l sa aleaga.

Prinsa in trecut, se impiedica de viitor....-8-

A fost o vreme cand credeam in basme, dar am trecut apoi la momentele in care visam cu ochii deschisi. S-a terminat si etapa aceasta, caci am ajuns sa fac parte dintr-o poveste, idee copilareasca, acum stiu si eu.
Je ne sais pas....mais c'est la vie.
Povestile din carti sunt scrise pentru a prezenta copiilor o lume mai buna si mai frumoasa, vise, simple vise.
Fluturii apar cand esti adolescent si crezi ca lumea e a ta, greseala fatala. Dar trecem si peste asta si din alta greseala ne maturizam, dam cu capul de pragul usii, unii mai mult decat altii pana ajungem la un nivel mai avansat de intelegere si cunoastere.
Specialistii ii zic "atasament", eu ii zic simplu relatie ce a uitat sa se termine, caci Fat Frumos a disparut de mult, la fel si fluturii, ce mai leaga doua persoane cativa zeci de anii, e chestia aia pe care au denumit-o specialistii.
Sincer, cred ca nu sunt la curent cu toate aceste etape, dar daca e sa o luam asa , nici nu am pretentii asa mari, nici nu tind sa am.
Sunt prea orgolioasa ca sa zic ca m-am resemnat, prefer sa spun ca arcul lui Cupidon s-a stricat cand a vrut sa ma atinga si crezand ca ii port ghinion a preferat sa ma claseze la "cazuri esuate".
Nu vreau sa iti vin de hac, asa ca nu este nevoie sa dormi iepureste. Trebuie sa recunosc ca tu stii mai bine decat mine daca are sens sa incerci, asa ca nu este nevoie sa faci lucruri imposibile, poti sa stai linistit, nu o sa il denunt tocmai pe Cupidon.

Prinsa in trecut, se impiedica de viitor....-7-

In pat m-ai uitat....
Ai plecat fara sa ma privesti, nu stiu daca motivul era ca nu ma puteai vedea sau nu existam pentru tine. Daca nu ar fi intervenit si egoul in calea iubirii, as fi sunat, probabil as fi facut orice ca sa te opresc, poate...
Este amuzant, teoria probabilitatii se poate pune in aplicare si aici, in fortul in care am preferat sa ma inchid.
Ma intreb daca pot sa rezist, sa ajung cea mai rece si seaca fiinta, as avea sanse sa ajung mai dura decat o piatra.
Crezi ca e posibil sa ajung sa uit ce inseamna lacrimile? Eu cred ca da, as putea sa le inlocuiesc cu indiferenta.
Voi inceta sa ma hranesc doar cu amintirea ta, voi transforma piatra in sentimente, iar sentimentele mele se vor transforma in pietre. Caci voi reusi sa nu mai fiu atinsa de nimic, nu voi mai crede in clipe perfecte caci voi zdrobi toate visele cu tine.
A fost in zadar sa te astept, stiu acum, am stiut si atunci, pacat ca nu eram in stare sa accept.
Nu mai vreau sa uit , imi doresc sa nu am ce uita, a fost un joc prost jucat prea mult timp.
As fi fost fericita sa alerg in noapte prin valurile marii furioase, ar fi fost cea mai buna modalitate sa inec sentimentele, sa le zdrobeasca valurile de stanci...
Dar tu mi-ai luat si marea, mi-ai poluat-o cu amintirile tale....mi-ai rapit totul. Nici soaptele nu isi gasesc locul pe care l-au sters valurile. Mi-au ramas doar fire de nisip pierdute in rasuflarea noastra, o particica neatinsa.
Acum e timpul sa ma opresc, ma lupt cu putere sa opresc valurile, nu vreau sa imi stearga urmele. Nu reusesc, e in zadar, asa cum a fost totul caci tu nu ai reusit sa ma vezi niciodata.
O sa fac un ultim lucru, singurul posibil, voi arunca gandurile in valuri, iluziile le voi zdrobi de stanci si ma voi pierde in desert, caci marea am secat-o cand am incetat sa plang.

Prinsa in trecut, se impiedica de viitor....-6-

”No matter how I try, they say it’s all a lie”
Cred ca daca as incerca sa completez acest vers cu mai multe cuvinte nu ar avea sens. Ascult aceasta melodie de ieri si versurile imi transmit, imi reinvie amintiri.
Sunt momente in care ascult Guns N’Roses zile intregi, probabil ti se pare o prostie sa pui melodii pe repeat, nu imi pasa e prostia mea, asa ca o sa fac asta de cate ori vreau sa imi ascund sentimentele. E calea cea mai simpla, metoda cea mai eficienta pentru mine. Caci si atunci cand vreau sa tip, desi nu e indicat ca ar putea crede vecinii ca am scapat de la 9 si nu vreau nici sa le las vreo trauma, abordam varianta Slipknot, asa cel putin nu am sanse sa ma creada o simpla nebuna ce tipa.
Sunt dependenta de muzica, caci e asa de simplu sa inchizi ochii si sa lasi muzica sa planga sau sa surada in locul tau.
Acum sunt sigura ca o sa imi spui ca e cea mai gresita scuza pe care o puteam folosi. Dar stii, cand totul in jurul tau e rece si fals iti mai ramane un singur lucru, sa fii tu insuti in momentele in care asculti versurile care iti rescriu cuvintele, soaptele, sentimentele.
Esti folosit si aruncat ca un servetel de unica folosinta daca arati lumii ca esti vulnerabil, si pentru ce?
Cred ca a fost suficient pana acum, ar cam fi timpul sa strig STOP!
Ferecam slabiciunile care arata cat de slabi suntem, vulnerabilitatea o stergem din dictionar si aplicam varianta B, ne transformam in roboti.
Nu stiu de ce, dar parca nu imi surade aceasta varianta, taiem totul si reincepem acelasi stil vechi, uzat, dar care este definit ca fiind “viata”.
O simpla gluma a destinului, o joaca a sortii, sau o creatie ce cumuleaza trairile unei fiinte ce simte si arata acest lucru chiar daca exista posibilitatea de a fi etichetata ca naiva.
Vreau sa plang cand totul in jurul meu se spulbera, doresc sa zambesc cand fulgi de nea se impletesc in suvitele de par si sper sa rad cand vreau sa iti alung posomorarea de pe chip cu ajutorul unei batai cu perne.
Copilaresc, probabil si putin naiv e modul ce-l adopt, dar aceasta sunt si vreau sa ma descoperi asa, nu rece si distanta caci nu m-am nascut sa fiu o piatra.
Nu pot sa reneg ce sunt si cum sunt, nu stiu sa mint dar nici nu incerc, nu ii vad rostul. Prefer sa incerc la nesfarsit, oricat de des mi s-ar repeta ca gresesc.
Am purtat un razboi, l-am castigat caci am stiut sa trec peste, dar cicatricile nu ma lasa sa uit ca nimic nu poate fi mai rau, nu pot fi ranita mai mult decat am fost.
Trecutul ramane mereu, partea buna e ca nu poate renaste, nu se poate transforma in viitor, asa ca las panzele de paianjen sa imi reaminteasca ca acolo este anotimpul ce aduna toate momentele care raman doar fragmente in trecut, amintiri cu care nu ma pot lupta din nou( “live and let die”).
Poti sa ma critici sau sa ma judeci, nu o sa realizezi nimic caci o sa fac mereu doar ce simt – “I walk alone”.

Prinsa in trecut, se impiedica de viitor....-5-

“Nu ma intereseaza”
Cand auzi aceasta replica nu iti vine sa te dai cu capul de toti peretii pe care ii gasesti la indemana in acel moment?
Probabil ca nu, insa pentru mine acesta este primul impuls. De asta este bine sa fii singur, acesta este inca un motiv care imi sustine teoria.
Nu tu crize de nervi, nu tu certuri, adica ar fi mai mult o cearta de fatada, pentru ca ar semana mai mult cu un monolog, eu tip, adica doar eu m-as consuma inutil.
Nu mai vreau ca de fiecare data cand spun ceva sa nu mi se acorde atentie, sau sa primesc un set de replici seci care sa ma scoata din sarite.
Probabil exagerez, dar ma sufoc in acest moment, simt nevoia sa ma descarc, sa elimin negativismul acumulat si singura solutie esti tu.
Nu conteaza ca vreau sa imi expun ideea legata de culoarea pe care o doresc in camera, sau de gaura din stratul de ozon , imi doresc doar sa fiu ascultata.
Nu crezi ca as putea sa primesc si eu putina atentie, daca ofer de fiecare data, chestia asta nu ar trebui sa functioneze si in sens invers?
Probabil in acest moment o sa sari cu un verdict legat de persoana mea , cum ca as fi o rasfatata care are nevoie sa fie mereu in centrul atentiei.
Dar sincer putin imi pasa de ce crezi tu, pentru ca orice ai spune nu se schimba nimic.
Mereu va fi la fel, un fel de lupta cu vidul. Este mai simplu sa ma ascund in grota unui urs si sa ii tin companie cat timp este in perioada de hibernare, decat sa incerc sa imi gasesc locul intr-o lume in care pana si cel mai nesemnificativ cuvant poate provoca o durere neestimabila. Nu pot face o comparatie, nu reusesc nici sa finalizez o descriere asa ca renunt.
Duca-se undeva lumea cu toanele ei cu tot, ca eu ma duc sa imi gasesc ursul.

Prinsa in trecut, se impiedica de viitor....-4-

Azi am vrut sa iti impartasesc si tie principiul dupa care am inceput sa ma ghidez. Ma refer la faptul ca in acest moment am gasit justificarea perfecta pentru toate actiunile intreprinse de mine, care de multe ori nu si-au gasit nici o scuza plauzibila.
Este cea mai importanta, hai sa nu exagerez, una dintre cele mai semnificative, reprezentative concluzii la care putea ajunge un om.

Indiferent ce faci in viata va fi nesemnificativ, dar este foarte important sa o faci! (Gandhi)

Deci este scuza perfecta pentru toate actele mele si cred ca o sa functioneze de fiecare data. Este definitia perfecta, prin ea ma pot caracteriza asa de usor si de simplu.
Lipsite de importanta, fara valoare si totusi doresc sa fac toate lucrurile nesemnificative.
Vreau si punem punct.
Acum sau mai bine zis, azi ar fi cazul sa nu ma gandesc la consecinte.
Interesant, replica aceasta suna ca o scuza pentru o rebeliune adolescentina.
Poate ca chiar asta este, sau poate ca nu. Totusi au trecut vremurile in care scriam in oracol dedicatii cu inimioare si cu fraze pline de subinteles(nu stiam nimic la varsta aia despre ce e aia dragoste, nu ca as fi aflat intre timp, dar fie), de parca nu era asa de evident ca imi placea de colegul de clasa(sa precizez ca vorbesc de scoala generala, nu ca in liceu s-ar fi schimbat lucrurile). Imi amintesc cum incercam sa joc rolul “indiferentei”, desi era cam greu tinand cont ca timiditatea isi spunea cuvantul. Stiu pana si tie ti se pare ciudat, nici macar nu reusesti sa ma vezi in ipostaza de fata timida.
Din nefericire am crescut, sau din fericire, depinde din ce unghi vrei sa privesti.
Partea buna e ca acum incerc sa devin cat mai sigura pe mine, sa fiu pe “picioarele mele” cum s-ar spune. Si daca o sa am un gram de noroc, poate la reuniunea de 10 ani o sa ii pot arata fostului coleg ce a pierdut, in principiu aceasta este povestea din filme , nu?
Stiu, iar visez cu ochii deschisi, o fi de la vin , cred… :)
Nu fii gelos, promit sa beau doar un pahar de vin, sticla ti-o las tie si promit sa nu ti-o dau goala. :)
Totusi ,e frumos, eu, un pahar de vin, muzica pe fundal, un chef neterminabil de depanat amintiri si tu, pierdut undeva in peisaj, dar suficient de aproape ca sa citesti ce iti scriu.
Crezi ca lipseste ceva? Eu sigur nu cred, fara lumanari, nici sa nu te gandesti la ele. Iti poti da seama si singur ca nu creez aici o atmosfera romantica. Dar daca ai uitat iti reamintesc, pentru linistea ta, de parca ai fi incercat sa te agiti ca un titirez, :)glumesc. Nu incerca sa imi aduci argumente, oricum nu ai sansa sa arati ca un titirez. Hai ca o sa tac acum si continuam cu ce incepusem, dar unde am ramas? :) Am uitat, cred, oare sa fie vinul de vina? :)

Deci parca spuneam ceva de stratosfera :), sau era despre atmosfera ?
Ti-ai dat seama dragul meu, e cadrul perfect pentru confesiuni. Tu esti singurul care imi cunoaste gandurile, visele ascunse atat de bine, cat si cele nedescoperite de mine.

Ce crezi ca incerc sa realizez eu? Pentru ca sincer inca nu mi-am dat seama. Ca sa nu las timpul sa se iroseasca inutil, scriu.
Privit din afara poate parea un lucru nesemnificativ, dar oricat de lipsit de importanta ar fi, in momentul in care iti spun tie tot ce imi trece prin minte se pot naste ideii.
Nu zambi, vorbesc serios, in mormane de cuvinte se gaseste sensul,scopul pe care nici eu nu vreau sa il vad , sau nu sunt constienta inca de existenta lui.
Dar chiar nu imi pasa, a incetat sa imi pese la un moment dat.
Consecinta acestei actiuni este concretizarea cuvintelor ca preludiu al actelor mele.
Firea mea, personalitatea mai bine spus, este una impulsiva. Pana acum am folosit asta ca o scuza atunci cand nu imi iesea ceva bine, pentru ca actionam si cred ca inca mai actionez dupa principiul “ actionam si apoi evaluam consecintele”. Da , stiu, cea mai proasta combinatie, nu e nevoie sa imi reamintesti si tu.
Cred ca ar fi cazul sa ma maturizez in cele din urma si sa analizez inainte mii de variante posibile si imposibile care sa duca apoi la un rezultat si nu invers.
Asta ar insemna maturitate, iar consecinta abordarii acestei variante e ca imi rapeste impulsivitatea. Cred ca totodata o sa intru si intr-un stadiu permanent de monotonie.
O simpla alegere care ma transforma cu banalitate intr-un om matur, cum s-ar zice.
Dar nu o sa imi dispara implicit si dorinta de a face ceva, de a actiona fara sa ma gandesc la consecinte, nu asta presupune finalitatea acestui proces?
Daca asta inseamna maturizarea eu as zice pas.
Nu sunt genul care sa traiasca o viata monotona. Este posibil, firesc pentru majoritatea populatiei, eu insa nu sunt pregatita inca sa intru in categoria oamenilor care stiu doar munca, somn, o cina in familie, cateva ore de somn si apoi din nou munca.
Unde dispar gandurile, asteptarile, sentimentele care imi regenereaza sperantele?
Nu vreau sa le pierd, sa accept cu atata usurinta acest ciclu care imi transforma viata intruna monotona.
Tu crezi ca ii poti face fata?

Prinsa in trecut, se impiedica de viitor....-3-

Nu sunt in stare sa ma mint deoarece a fost suficient pana acum. “Suficient”, auzi la mine, de parca as incerca sa umplu o sticla cu apa, iar in momentul in care e plina sa constat ca am suficienta apa.
Ironie prosteasca cred ca este, sau pur si simplu un stadiu in care am obosit?
Nu mai rezist, ciudat, dar cand spun aceste cuvinte nu ma recunosc. As fi vrut sa am energia pe care am avut-o atunci cand am inceput sa lupt.
Probabil ca te intrebi” impotriva cui?” sau “ cu cine?”
Am uitat, ciudat raspuns, nu?
Banuiesc ca te-ai fi asteptat sa iti insirui o mie de motive sau o fraza interminabila. Imi pare rau, dar o sa te dezamagesc.
Pacat ca nu pot sa fiu persoana pe care ai vazut-o prima oara. Desi daca ma gandesc , adica, daca incerc sa imi amintesc care a fost primul lucru pe care l-ai vazut cand m-ai cunoscut, inghet.
Nu stiu de ce, poate pentru ca esti precum un zid rece, constant si rezistent in fata tututor incercarilor. Un martor, sau un simplu privitor, posibil actorul principal al atator intamplari, momente euforice si dramatice.
Acelasi zid care vede si stie tot, insa nu dezvaluie nimic, un pion care ascunde si pastreaza secrete. Un simplu jucator in vartejul vietii care nu va spune niciodata nimic.

As fi vrut sa evadez, dar nu am forta necesara. Am avut-o, acum nu o mai am, probabil am pierdut-o sau am uitat-o fara sa vreau in gamalia unei scoici inecata in mare.

Crezi ca poti? mai bine spus, este posibil ca fericirea sa fie ascunsa acolo? In carapacea unei scoici ratacita pe stanci sau in urmele lasate de mare pe nisip.
Priveste-ma doua secunde, am inceput sa vorbesc despre fericire, e grav deja.
Mai simplu ar fi sa vorbesc despre utopie, oricum sunt cam echivalente aceste cuvinte, adica intelesul lor.
Dar nu retine aceasta fraza, mai bine sari peste ea pentru ca e bine sa mai ramai in bolul tau de cristal, nu vreau sa ti-l sparg tocmai eu. Nu sunt cea mai indicata persoana, recomandat este sa il distrugi tu, pana atunci vom lasa “fericirea” intr-un sertar al noptierei.
Si nu deschide acel sertar! Nu iti interzic, poti sa o privesti ca pe o recomandare, un sfat de la un necunoscut.
“Necunoscut” si nu “prieten”, deoarece un necunoscut e ca o adiere slaba a vantului, in timp ce prietenii sunt ca o tornada. Ajungi sa cimentezi o relatie si cand vrei sa pui ultima caramida, se hotarasc sa darame constructia.
Motivul?, durerea cuiva e o placere sadica.

Gata, am obosit, ma dor si oasele pe care nu le stiam , sau nu credeam ca pot sa doara.
Am decis sa plec, sa evadez cateva ore pe taramul viselor, deci lasa-ma macar acum sa imi arat lacrimile uitate in coltul ochilor.
Nu ma opri, nu fug , nu in seara asta. Deci stai acum si dimineata poti sa imi readuci pofta de energie, dorinta, si forta necesara, tot ce am uitat in desert.
Striga tu in seara asta si pentru mine.

Prinsa in trecut, se impiedica de viitor....-2-

Poate intr-o alta viata imi voi aminti care au fost cele mai importante momente pe langa care am trecut fara sa realizez ca traiam secunde in care zambeam cu adevarat.
Dramatism sau poate doar sentimentalism dus la extreme.
Stii, ma intreb uneori de ce imi place sa fiu singura, nu pot sa zic ca e placut, insa daca nu m-ar satisface aceasta ipostaza atunci probabil as incerca cu disperare sa stau mai mult in preajma oamenilor.
Am folosit un cuvant prea dur, ai incerca sa imi zici, nu? “Disperare” , deja e prea mult spus, sa nu dramatizam, nu acum, o sa am timp suficient in alte cazuri.
Acum sunt “satula “ de falsitate, dar mai bine sa folosim un eufemism, ca deja ajungem la un capitol cam “macabru” ( un alt cuvant care nu isi gaseste locul aici. Ma intreb de ce le folosesc totusi? Poate o sa imi raspunzi tu cand o sa iti dau ocazia sa iti sustii punctul de vedere. Pana atunci “taci si asculta-ma”, prea dur suna, asa ca o lasam mai moale, “tine-ma in brate si asculta-ma pana adormim”, acum parca mai merge, nice, nu?

“Te-am parasit” 5 minute pentru o conversatie. Faza e ca nu conteaza ce am vorbit, conteaza doar concluzia finala, bazata pe viata sociala a persoanei cu care am vorbit. In comparatie cu viata ei, as putea afirma ca viata mea sociala e cam inexistenta. Dar accentuez faptul ca nu ma plang. Nu zic ca nu as vrea sa spun si eu “trebuie sa fac o selectie legat de cine o sa fie persoana cu care voi iesi in weekend”. Dar tinand cont ca nu mi-am dat silinta prea tare sa am parte de asemenea momente, nu ar trebui sa spun, nici macar nu as indrazni sa afirm cu glas tare ca imi pare rau.
In plus, cine a spus ca “ nu ii poti simti lipsa unui lucru pe care nu l-ai avut niciodata”, a avut dreptate.
La un moment dat au existat zile in care ma invarteam in grupuri de “prieteni”, petreceam, as putea spune ca in acele momente am avut o viata sociala foarte activa, si nu numai( te las pe tine sa procesezi si sa iti imaginezi ce am mai avut), dar au trecut.
Posibil sa am si eu partea mea de vina ( daca asta se poate numi vina), pentru ca am ales sa ma racesc, sa aman nenumarate iesiri.
Consecinta acestor actiuni este ca viitorul nu se arata prea spectaculos, dar crezi ca mai conteaza?
Asta am ales pentru ca nu imi place sa fiu folosita( de parca ar fi cineva care sa zica ca ii place), dar de la un timp incepi sa pui accent pe unele situatii si nu mai poti vedea totul ca simple glume, actiuni copilaresti, sau fapte privite ca o consecinta a consumului excesiv de alcool.
Rezultatul il am in fata ochilor(atunci cand ma privesc in oglinda, vorba vine), dar cred ca esti si tu constient de el, nu ar mai fi nevoie sa il expun inca o data, trecem peste.
Am crescut, cand?
Daca ma crezi si eu incerc sa imi dau seama cand s-a intamplat si ce a declansat acest proces. Probabil mersul firesc al lucrurilor, sau o gluma proasta a “destinului”.
“Destin”, amuzant cuvant si pana la urma este folosit asa des deoarece inca merge folosit ca o scuza buna si veridica pentru actiunile noastre care au un rezultat dezastruos. Deoarece totul depinde de noi, nimic nu este rezultatul “destinului”.

Stii merge sa ma opresc aici momentan, pentru ca deja am deviat mult de la subiect, oricare ar fi fost el. In acest moment am uitat cu ce am inceput sa vorbim, metaforic vorbind, caci aici doar eu vorbesc, dar nu conteaza asta acum.
Cum spuneam, eu sunt aici iar subiectul initial undeva pe la Polul Nord (hiberneaza putin, macar el daca tu nu ai sanse de evadare de aici, nu? ).
Paralelism garantat sau o salata de cuvinte intr-o mare de subiecte imbracate in eufemisme. De ce? (intrebare evidenta pusa de tine), pentru ca incerc sa ma cenzurez intr-o oarecare masura, stai linistit, nu ma tine prea mult.
Dar ce zic eu aici, tu nici macar nu esti genul care sa se agite ( nu te cunosc! imi reprosezi, insa doar in mintea ta caci in fata inca nu imi spui nimic). Si cand vorbesc de stare de agitatie , ma refer la faptul ca tu nu te agiti inutil( si tocmai ti-am gadilat putin egoul , sa o tin tot asa, nu?
Ai vrea tu, pacat ca sunt doar scapari, deci savureaza-le din plin cand se ivesc), si este normal, tu esti genul care sta si asteapta, probabil astepti ce astept si eu acum de la tine, asa ca ramanem inghetati pentru un timp intr-o transa temporara de asteptare( uff, acum chiar ma joc cu tine, si tu la fel, deci garantat nu o sa vedem vreun steag alb prea curand, nu? ).

Prinsa in trecut, se impiedica de viitor....-1-

Prinsa in trecut, se impiedica de viitor. Dar unde e prezentul?

Am omis aceasta parte, nu din greseala, ci din simplul motiv, ca nu exista.
A fost , este usor sa zici, sa poti sa regreti sau sa retraiesti acele momente, clipe infinite in mintea ta.
Partea buna a lucrurilor este ca au existat la un moment dat, partea rea este ca traiesc cu gandul ca ele au un happy end, pacat ca acest fericit sfarsit se realizeaza doar in mintea mea.
Poate ma intrebi de ce ma agat cu disperare de trecut, in loc sa profit din plin de prezent, “carpe diem” nu?
Iti pot oferi cel mai simplu raspuns – el nu exista.
Da, traiesc si realizez activitatile obisnuite, asa ca practic prezentul exista, pacat ca nu ma bucur de el, nu ca nu as vrea, dar nici nu incerc sa ma plang, nici macar tie, desi as putea, pentru ca acesta este scopul pentru care te-am creat. Dar sa revin…
Realizez ca trebuie sa imi construiesc un viitor, nu pot fi o viata copilul de 2 ani, care se joaca si priveste orice moment ca ceva inedit, ca o inovatie spectaculoasa facuta, sau mai exact creata de parinti pentru a vedea cum stralucesc ochii de fericire a propriului copil.
Asa ca ma plec in fata banalitatii si normalitatii, invat si incerc sa imi imbogatesc cunostiintele, pentru ca acesta ar fi scopul, sau nu?
Acestea sunt lucruri pe care trebuie sa le faci in mod normal in secolul acesta, nu zic “vremuri” pentru ca mi se pare ciudat, nu ma intreba “de ce?”.
Cand ma refer la lucrurile pe care trebuie sa le faci, pentru ca asta o cere sistemul, vorbesc de faptul ca este normal sa termini o scoala, iar cum evolutia omenirii o cere ( nu imi vine sa cred ca am zis asta, cat de ciudat suna, dar probabil ca tu nici nu te-ai prins unde intra partea ciudata), nu te poti rezuma la liceu, asa ca treci si prin facultate. In unele cazuri peste doua sau trei , depinde cat te tine “intelectul” sau cat tine “sponsorizarea”. Si dupa ce treci de hopul acesta te apuci sa dai din coate in stanga si in dreapta pana reusesti sa te asiguri ca ai un job care sa iti asigure case, masini, vacante cu familia in afara tarii. Apoi poti sta linistit la o bere cu amicii sau la o cafea, termen camuflat pentru “barfa” ca doamnele. Sfarsit garantat pentru 15% din populatie.
Pentru restul e doar o lupta de supravietuire, intr-un loc de munca pe care il urasti, cu o sotie isterica, sau cu un sot care isi ineaca grijile in alcool si sa nu uitam de cei 4 copii aparuti accidental.
Intre aceste doua situatii mai exista varianta de mijloc, unde ai un trai decent si doi copii, rezultatul dragostei eterne, pentru ca aceasta dragoste persista si la 60 de ani. Nu visa inca, pentru ca situatia este valabila pentru 5 %din populatie si este in scadere.

Acum poate te intrebi, de ce am zis toate aceste lucruri pe care le stii si tu.
Nu stiu, cred ca simteam nevoia de a accentua realitatea pentru a vedea unde ma voi situa eu in viitor.
Momentan incerc sa ma tin de un plan respectat de atatea generatii, insa nu pot sa ma laud ca e dus la indeplinire din toate punctele de vedere.
Scoala da, partea aceasta o sa fie finalizata in cativa ani. Cred ca am inceput cu capitolul acesta pentru ca e singurul cu care ma pot mandri, asa ca lasa-ma macar aici sa nu fiu modesta.
In rest, la partea financiara cred ca mai am de lucrat anii buni de acum incolo pana sa pot zice ca ma descurc singura, sau cum se spune” sa fiu pe picioarele mele”.
Vorba oricarui om care incearca sa isi ridice moralul singur, “e timp”(zambesc numai cand pronunt acest cuvant).

Am trecut cu vederea ultimul lucru care poate defini “fericirea suprema”.
De ce am ales cuvantul “suprema”? pentru ca poti constientiza si tu ca e cam greu de atins, uneori intangibila as putea spune, sau "fericirea e o utopie", suna mai bine.
Pentru ca pana la urma la ce se rezuma aceste cuvinte, ce definesc?
Eu nu am gasit un raspuns prea bun, poate ca o sa imi oferi tu o varianta mai buna cand o sa te plictisesti de citit si o sa ai curajul sa imi strigi in fata sa tac si sa incetez sa mai scriu.

taci acum...si uita-ma mereu

Strig si arunc cu ganduri,
Taci si zbori din umbra mea!
Alearga in abis…numai nu in calea mea
Totul…ia-l cu tine!

Dispari in timpul dintre veacuri,
Uita-ma si fugi din viata mea!
Crede-ma…nu vrei sa te strivesc acum…
Ia amintirile cu tine…nu le uita pe pragul usii mele.

Impacheteaza ore, clipe si momente,
Arunca-le in foc si arde-ma in mintea ta.
Zdrobeste visele cu mine,
Ineaca promisiunile in shaturi de tequila.

disparitie

Creez potoape…caci doar atat mai pot.
Distrug sperante …caci vise nu mai am.
Omor caldura…caci numai gheata sunt.
Arunc cu ura …caci nu stiu ca exist.

M-ai transformat fara sa vrei in viscol,
Ma imbratiseaza acum doar un crivat.
Cand ai plecat, nu m-ai privit in ochi,
Stiai ca lasi o mare de potoape.

Am suferit, cat? nu mai stiu.
Caci am lasat iluzii rupte-n frig,
Am parasit tot ce m-a consolat,
Pereti…o perna si nopti cu suspine.

Acum sunt doar un ciob ramas in viata.
Dar nu mai am nici suflet sa pot plange,
Port negru…nu pentr-o iubire,
Port negru caci am ramas doar hiena.

Distrug tot ce mi-ai oferit.
Acum eu lupt…am renuntat la lacrimi!
Arunc cu gheata si lovesc cuvinte.
Nu mai exista decat razbunare.

Am fost a ta…am fost candva
A fost ceva frumos.
Acum sunt doar a lor.
Regina lupilor, ce domina doar noaptea.

poate maine...

Azi nu incerca sa faci castele din nisip,
Azi nu demola munti cu un suflu,
Azi nu aprinde vulcane cu o scanteie,
Azi nu incerca sa infrunti potoape...nu azi!

Lasa ploaia sa se contopeasca cu lacrimi,
Lasa soarele sa usuce doar urme,
Lasa noaptea sa ascunda priviri,
Nu lasa luna sa apara…nu azi!

Inchide sperante in cufere de piatra,
Arunca lacatul in mare.
Inchide amintiri in cutii de hartie,
Arunca totul in foc…doar azi!

Risipeste cenusa in mare,
Sparge gheata din cristale,
Presara drumul cu cioburi,
Azi taci...doar azi!

nu vreau...dar nu conteaza...

Secatuita de puteri,
Alerg in negrul din ocean,
Durerea e mult prea profunda,
Ca sa lovesc din nou in ea.

E noapte, frig…numai venin
Si totusi simt ca ma asteapta,
O mare rosie, amara.
Ma vrea, ma ineaca in bratele ei.

Strig sa aud ecouri,
Arunc doar cu obstacole pierdute.
Nu vreau sa tac!
Deci tip sa scap in gloata.

O turma mare ma ineaca,
Sunt nimeni pentru ei!
Doar un taciune in bezna seaca,
Doar mare de namol.

joc esuat

Zdrobire ironica de nepasare
E incultura doar atat.
Desi aparent esti mai ireal decat Zeus,
O simpla inselatorie a vietii.
E doar neputinta,
In spatele mastii tale reci.
Nu e viata , e doar o joaca de copil.
Imaturitate si neputinta de asimilare,
Esenta? in nici un caz.
E doar mostenire renegata,
O falsitate, trecuta in testament.
Zdrobire de oase, in pantece de felina
Si totusi nu e basm.
Deschide ochii sa faci cunostinta cu viata,
Cea dura si rece.
Da! desi e cruda, e creatia ta.
E rodul incercarii tale inutile.
E doar o consecinta a jocului,
MATURIZARE, dragul meu.
O simpla farsa proasta.

alergare nebuna

O noapte ciudata de nebunie,
Curata si profunda, e vis.
Nu mai exista speranta furata.
E ireal si totusi cred in ea,
Ma inec, caci asta aleg.
E mare, vis,e abis,
Si totusi ea incepe acum.
De ce, sau cum?
Intrebari inutile...
Traiesc, nu gandesc ce simt.
Alunec in evadare si imi place.
Caci e extaz si frica,
Dar mintea e sub vraja,
Iar eu aleg iluzia perfecta a nebuniei,
Caci compromisurile nu mai exista.
Nu e decenta, nu e moralitate,
Exista doar o evadare in povestea mea!

ireal

Nu am fost nimic…
…cand am inceput sa vad.
Nu am fost nimic…
…cand am inceput sa simt.
Nu am fost nimic…atunci!

Nu eram nimic…
…chiar daca ofeream.
Nu eram nimic…
…chiar daca doream.
Nu eram nimic…nu puteam!

Nu sunt nimic….
….desi am vrut.
Nu sunt nimic…
…desi am tipat ca sunt.
Nu sunt nimic…azi!

buna dimineata

Buna dimineata…
Tu strop de ploaie timid.
Buna dimineata, vis dulce al unei nopti inspumante.
Iti sarut ultimul rest pierdut,
Ratacit intr-o noapte de mai.
Si apoi…
Ma strecor ca un fir de speranta uitata,
Caci ma lasi ca dovada a ta.
Buna dimineata,raza mea de lumina retrasa,
Ce patrunzi cu un fir prin oblon.
Nu te las, mai vreau doar o noapte,
Doar o bezna senina cu soapte,
Doar momente tabu pe noptiera.
Da,din nou!
Iti cersesc doar un zambet sec de iubire.
Azi visez la o ploaie in noapte,
Indrazneata, nu morala pierduta.
Caci vreau sa iubesc iar.
Motivul?
Il stii, confesiune soptita.
...in visul tau dulce ea e doar o zeita,
Tu esti zeu.
Of, ce uimit o privesti in oglinda, indrazneste,
Vino iar langa ea.
Porunceste noptii sa vina,
Striga-i ca o vrei ca iubita.
Stai, asteapta...
Momente de tacere, stai si ezita,
Lasa furtunile sa o cheme pe ea.
Urme ce impietresc si o ploaie,
Vorbe ce ating…picaturi.
E zdrobire, uitare,este Ea,
Impreunata cu o ploaie firava.
Simpla ploaie,complicata iubita,
Ce strapunge in vene esenta
Si iubeste cand noaptea nu stie.
Da! ascunde-i sensul iubirii pierdute,
Caci acum e din nou dimineata.

chef nebun

Dorinta intensa de razbunare,
O sete enorma….cersesc!
Doresc sangele tau fierbinte.
Vreau sa vad cum ti se stinge ultima rasuflare,
Da! Cat de mult vreau sa privesc,
Sa vad cum fiecare madular imi cerseste mila.
Vreau sa te dai cu capul de pereti,
Vreau sa traiesti momente inghetate in chinuri.
Nu intreba "de ce?"
Sa nu intrebi nici "cand?"
Mi-a ajuns!
Acum e randul tau sa cunosti nebunia,
Sa traiesti clipele pe care mi le-ai oferit,
Sa simti fiori tulburatori de neputinta.
Acum inchid toata iubirea ta intr-un sac,
Iubire care nu a existat niciodata.
Arunc cu dragostea!
O dau dracului cadou.